Declar solemn ca iubesc si urasc neurologia in acelasi timp. Este minunata aceasta stiinta cand putem intelege de la primii pasi ce se intampla cu fiinta din fata noastra, ofera bucurie imensa cand vedem cum din 2 pastile redevine om, este trist cand asistam la tragicul spectacol al epuizarii resurselor si cu un pumn de pastile nu mai putem ajuta omul.

boala ParkinsonZicand acestea ma gandesc la doi pacienti de-ai mei suferind de aceeasi maladie. Primul, un domn de 69 de ani, ce paseste cu pasi mici in cabinet, cu fata impietrita si cu voce ce se stinge pe masura ce-si deapana necazurile imi povesteste ca nu mai respira bine, ca nu mai are energie. Al doilea, un domn de 75 de ani, adus in scaun cu rotile de catre fiica sa, nu mai avea nici pornirea sa vorbeasca. Figura nu trada nicio emotie, nu zambea, nu se incrunta. Raspundea monosilabic, monoton, soptit. Cei doi sunt imaginea aceleasi suferinte, Parkinson. Unica diferenta dintre ei este 7 ani in boala!

Ce este boala Parkinson?
Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa, cronica, progresiva, caracterizata prin pierdere de neuroni dopaminergici si depuneri intraneuronale de alfasinucleina. Aceasta este a doua cea mai frecventa maladie neurodegenerativa, dupa boala Alzheimer.

Cel mai important factor de risc pentru boala Parkinson este inaintarea in varsta, mai frecvent la barbati decat la femei peste varsta de 60 de ani.

Parkinsonismul reprezinta un sindrom (o constelatie de manifestari) caracterizat prin tremor de repaus, incetinirea miscarilor, rigiditate si instabilitate posturala. Aceste manifestari sunt caracteristic prezente in boala Parkinson dar pot aparea si in alte afectiuni.

Cum se manifesta boala Parkinson?
Debutul si evolutia simptomelor si semnelor sunt caracterizate prin asimetria manifestarilor, adica un brat va fi mai afectat decat celalalt.

Tremorul este prezent in 50-70% dintre cazuri, dar unii pacienti nu prezinta niciodata tremor, miscare ritmica, involuntara, oscilatorie. Acesta este observat in repaus, accentuat in conditii de stres, emotii, concentrare sau la initierea unei actiuni cu membrul respectiv. Pot fi afectate bratele, barbia si chiar si membrele inferioare (picioarele). Cu agravarea bolii, tremorul depinde tot mai constant si mai amplu, parazitand miscarile voluntare.

Persoanele cu boala Parkinson pot observa o incetinire a initierii si mentinerii vitezei si amplitudinii miscarii, cu pierderea dexteritatii, bradikinezie. Manifestari directe ale bradikineziei sunt si micrografia, hipofonia, hipomimia si lipsa de miscare spontana, scaderea balansului bratelor in mers etc.

Rigiditatea reprezinta cresterea rezistentei la intindere a muschilor scheletice la imprimarea unei miscari pasive. Uneori aceasta este atat de severa incat determina durere si crampe musculare.

Instabilitatea posturala si tulburarile de echilibru se instaleaza lent, pe masura ce se agraveaza deficitul de neuroni dopaminergici din creier.

Cum se stabileste diagnosticul?
Prezenta manifestarilor de mai sus alerteaza medicul asupra prezentei acestui sindrom. In functie de semnele prezenta la examenul clinic neurologic si istoricul pacientului, medicul neurolog poate decide continuarea bilantului pentru a exclude alte cauze de parkinsonism. Bilantul va cuprinde analize de sange, imagistica cerebrala, evaluare cognitiva (teste psihometrice). Explorarea DATScan poate ajuta la afirmarea diagnosticului.

Care este tratamentul bolii Parkinson?levodopa
Din fericire, manifestarile invalidante din aceasta boala pot fi mascate prin administrarea de levodopa (dopamina, necesara pentru a suplini deficitul si a restabili functionalitatea circuitelor neuronale) sau agonisti dopaminergici (medicamente care se lipesc de receptorii dopaminergici, “pacalindu-i”). Arsenalul terapeutic este completat de alte medicamente ce mimeaza substante neurotransmitatoare din creier si blocheaza sau ajuta la functionarea circuitelor deficitare. 

Intr-o prima faza, cand neuronii dopaminergici sunt inca in numar satisfacator, adaugarea unor doze moderate de medicament poate readuce functionalitate aproape completa. Cresterea ulterioara a dozelor se face pe seama unor reactii adverse intolerabile: hipotensiune arteriala, halucinatii, insomnie, somnolenta, depresie etc.

Din pacate, nu exista la ora actuala un tratament care vindeca boala. Astfel ca inaintarea in varsta, scaderea numarului de neuroni dopaminergici functionali duc la agravarea tulburarilor si necesitatea unor cocktailuri terapeutice uluitoare, care nu mai aduc beneficii spectaculoase.

Primul domn despre care va povesteam era la inceputul manifestarilor motorii si, dupa primele doze a inceput sa-si reia ritmul de viata anterior. Cel de-al doilea domn se afla aproape de varful piramidei terapeutice si lupta adevarata abia acum incepe. Intr-o postare ulterioara va voi povesti despre provocarile tratamentului in boala Parkinson avansata.