Sunt dificile acele momente cand medicul spune ca trebuie sa mai asteptam, sa vedem cum evolueaza bubita impricinata. De la aparitia RMN-ului si utilizarea lui la scara larga a crescut si probabilitatea de a gasi incidental (intamplator) pete albe sau mici malformatii vasculare la nivel cerebral, aparent fara nicio legatura cu acuzele posesorului. Si atunci apare intrebarea: tratam imaginea sau tratam omul? Una dintre aceste situatii este prezenta de cavernoame asimptomatice.

 Ce este un cavernom?

cavernomO malformație cavernoasa, cunoscuta si ca hemangiom cavernos sau cavernom, este o formatiune vasculara, un pachetel de capilare (cele mai mici vase de sange), ce are aspectul unei mure. Aceasta contine sange si produse de degradare a sangelui în diferite stadii de evoluție.

De obicei se gasesc la nivelul emisferelor cerebrale dar pot aparea si la nivelul trunchiului cerebral sau al maduvei spinale. Desi cifrele din diferite studii variaza, probabilitatea de a avea un cavernom este de aproximativ 1 la 200- 600 de persoane.

De ce apar cavernoamele?
Aceste malformatii pot aparea sporadic (spontan), în majoritatea cazurilor, sau consecutiv radioterapiei, iar in unele cazuri poate observa agregare familiala (mai multi membri ai unei familii prezinta cavernoame). Prezenta angioamelor cavernoase a fost asociata cu o modificare genetica ce pare a fi mai frecventa la hispanici. In acest caz sunt mai frecvent multiple si pot afecta si maduva spinala.

Care sunt manifestarile?
Ei bine, nu exista o manifestare tipica ce ar putea orienta diagnosticul clinic. In functie de localizare si evolutie, simptomatologia poate varia de la dureri de cap, deficite neurologice (tulburari de vedere, tulburari de sensibilitate sau dificultati motorii), convulsii. Este insa la fel de important de stiut ca in 10-20% din cazuri prezenta acestor malformatii nu este tradata de nicio manifestare clinica, sunt asimptomatice.

Cea mai importanta si neplacuta consecinta poate fi sangerarea, accident vascular cerebral hemoragic. Dar in momentul de fata nu se cunosc factori de risc specifici ce ar putea determina sangerarea unei astfel de malformatii micute. Se pare ca mai predispuse catre hemoragie ar fi cavernoamele situate la nivelul trunchiului cerebral, profund in creier.

imageCum se pune diagnosticul?
Cavernoamele pot fi identificate prin CT cerebral, daca sangereaza sau prin RMN cerebral, care ramane metoda imagistica de electie pentru definirea acestor leziuni. Deoarece malformatia este la nivelul vaselor cerebrale foarte mici, angiografia cerebrala este inutila in aceasta situatie.

Pentru diagnosticul si tratamentul corect al manifestarilor cavernoamelor poate fi utila completarea bilantului cu analize de sange, inclusiv teste de coagulare a sangelui si electroencefalograma (EEG).

Care este tratamentul?
Desi poate suna nesatisfacator, avem doua optiuni: chirurgie sau niciun tratament. In cazul in care exista acuze neurologice si cavernomul este mic se poate lua decizia tratamentului manifestarilor clinice si monitorizarea imagistica periodica (anuala) a cavernoamelor. 

Daca o malformatie a sangerat semnificativ, riscul unei sangerari majore este crescut si atunci se ia in considerare optiunea ablatiei neurochirugicale (eliminarii), daca formatiunea este intr-o zona accesibila. De asemenea, se poate tenta radioterapie stereotactica insa eficienta acesteia este controversata. Nu trebuie neglijat faptul ca o interventie neurochirurgicala se poate complica prin sangerare sau chiar deces.

Asadar, iata cum RMN-ul cerebral, care ne ofera atatea raspunsuri excelente, ne poate pune in incurcatura pe toti deopotriva, medici si pacienti. Cum se termina o consultatie cu verdict “wait and see”?! … in atmosfera tensionata. Dar!!! Considerand riscul de sangerare (nu de deces) al unui cavernom de 0,1-5%/an, cred ca riscul de deces prin accident rutier este mai mare in Romania.

As vrea sa aflu mai multe despre:

View Results

Loading ... Loading ...