Nu vreau sa va vorbesc despre senzatia de esec pe care o resimti atunci cand pacientul paraseste cabinetul cu privirea nedumerita. Si nu scriu nici despre neputinta de a explica in 20 de minute de ce se atrofiaza creierul sau de ce se intampla accidentele vasculare cerebrale. Voi schita doar cauzele principale ale accidentelor vasculare ischemice (infarct cerebral) si masurile ce trebuie adoptate.

Asadar, accidentele vasculare cerebrale ischemice se produc din cauza ischemiei (lipsei de sange cu oxigen si substante nutritive) unei portiuni de creier. Rezultatul este un infarct cerebral. Acesta apare consecutiv blocarii circulatiei sangelui in artera vinovata. In mare, mecanismul este fie obstructia printr-un cheag micut de sange, fragment de placa de aterom sau ingrosarea peretilor arterei respective prin ateroscleroza cu scaderea lumenului ei sau, teoretic, prin scaderea presiunii de perfuzie secundara hipotensiunii arteriale.

Cel mai frecvent, AVC- urile se produc la persoane peste 60 de ani cu istoric de hipertensiune arteriala netratata, diabet zaharat, hipercolesterolemie, care duc o viata sedentara, fumeaza, sunt obeze si… sunt barbati. Cu cat se asociaza mai multi factori de risc vascular (cei mai sus mentionati), cu atat riscul de AVC este mai mare prin cresterea probabilitatii de aterotromboza, depunerea si organizarea unor “placi de colesterol” pe peretii vaselor.

AterotrombozaProgresiv, ateroscleroza poate afecta intreg arborele vascular, inclusiv arterele mici din creier, a caror infundare determina aparitia de infarcte cerebrale, care pot avea expresie clinica definita, cu debut relativ brusc: pareza, dificultati de vorbire, vedere dubla etc etc O particularitate a acestui tip de AVC este evolutia in mai multi timpi, pe o scurta perioada (ore-zile).

De asemenea, “placile de aterom” au o evolutie in timp: initial sunt moi, existand riscul desprinderii de fragmente mici, emboli, ce infunda vase al caror calibru se ingusteaza. Ulterior, ele pot evolua catre stabilizare pe peretele arterelor sau pot creste in dimensiuni determinand stenoza vasului, ingustarea lumenului, cu scaderea fluxului de sange distal, la tesuturile irigate. 

O alta cauza o reprezinta migrarea unor cheaguri de sange cu infundarea arterutelor al caror lumen este exact cat diametrul cheagului. In aceste cazuri, deseori are loc disolutia naturala a acestuia determinand ameliorare mai rapida a manifestarilor clinice.  Aceste cheaguri de sange se pot forma in inima, in cazul in care exista o tulburare de contractie a acesteia, in vene trombozate, unde sangele stagneaza sau in vase cu viteza mica de curgere a sangelui in cazul existentei unei trombofilii, tulburare de coagulare, de obicei ereditara.

La tineri aparent sanatosi, cea mai frecventa cauza de infarct cerebral este disectia arteriala, dedublarea peretelui unei artere de la gat cu sangerare in perete si obstructia consecutiva a vasului functional. 

Ce trebuie facut in cazul unui AVC?
Bilantul complet corect al unui AVC cuprinde evaluare cardiologica, ecografie la vasele gatului si principalele vase cerebrale, analize de sange de rutina, inclusiv teste de coagulare. In functie de cauza suspectata, este posibil ca medicul sa solicite analize suplimentare.

In egala masura importanta este terapia de preventie a unui nou eveniment cerebral prin tratamentul hipertensiunii arteriale (uneori medicul poate decide recomandarea unui antihipertensiv usor pentru proprietatile sale aditionale asupra peretilor de sange si remodelarii cardiace), antiagregant plachetar (aspirina mica, clopidogrel etc – pentru a impiedica cresterea placutelor de aterom), statina (atorvastatin, rosuvastatin etc – pentru scaderea colesterolului dar si pentru posibila actiune de scadere a placutelor de pe vasele gatului) si protectie gastrica deoarece aspirina mica are prostul obicei de a eroda stomacul.

Nu trebuie uitat un program adecvat de kinetoterapie, terapie psihologica pentru recuperarea deficitelor secundare infarctului cerebral.

In concluzie, un infarct cerebral nu e intotdeauna o catastrofa! Dar este de fiecare data un semnal pentru o mai buna ingrijire a sanatatii si pentru adoptarea unor masuri corecte de preventia a unui urmator eveniment similar.